Pagini
Ritualurile au înlocuit auto-disciplina, credinta a înlocuit perspectiva, şi rugăciunea a înlocuit înţelegerea.
marți, 20 iunie 2023
luni, 19 iunie 2023
miercuri, 14 iunie 2023
marți, 13 iunie 2023
luni, 20 martie 2023
duminică, 19 martie 2023
vineri, 17 martie 2023
joi, 16 martie 2023
luni, 13 martie 2023
miercuri, 1 februarie 2023
miercuri, 11 ianuarie 2023
Adrian Naidin - De-ar şti omul ce e viaţa (@O dată-n viaţă)
Senzaţii eterice ale Timpului în care vidul îşi surîde lui însuşi...
Melancolia — nimb vaporos al Temporalităţii.
Existenţa demoniacă ridică fiece clipă la demnitatea de eveniment. Acţiunea — moarte a
spiritului — emană dintr-un principiu satanic, încît luptăm în măsura în care avem ceva de ispăşit.
Mai mult decît orice, activitatea politică e o ispăşire inconştientă.
Sensibilitatea faţă de timp pleacă din incapacitatea de a trăi în prezent. Îţi dai seama în fiece
clipă de mişcarea nemiloasă a vremii, care se substituie dinamismului imediat al vieţii. Nu mai
trăieşti în timp, ci cu el, paralel lui.
Fiind una cu viaţa, eşti timp. Trăindu-l, mori împreună cu el, fără îndoieli şi fără chin.
Sănătatea perfectă se realizează în asimilarea temporală, pe cînd starea de boală este o disociere
echivalentă. Cu cît percepi mai bine timpul, cu atît eşti mai înaintat într-o dizarmonie organică.
În mod firesc, trecutul se pierde în actualitatea prezentului, se însumează şi se topeşte în el.
Regretul — expresie a acuităţii temporale, a dezintegrării din prezent — izolează trecutul ca
actualitate, îl vitalizează printr-o adevărată optică regresivă. Căci în regret trecutul păstrează o
virtute de posibil. Un ireparabil convertit în virtualitate.
Cînd ştii neîncetat ce agent de distrugere e timpul, sentimentele care se înjghebează în jurul
acestei conştiinţe încearcă să-l salveze pe toate laturile. Profeţia este actualitatea viitorului, precum
regretul a trecutului. Neputînd fi în prezent, transformăm trecutul şi viitorul în prezenţe, încît
nulitatea actuală a timpului ne uşurează accesul infinităţii lui.
Emil Cioran - Amurgul Gandurilor
sâmbătă, 7 ianuarie 2023
Bab'Aziz - Armand Amar, Nusrat Fateh Ali Khan & Nemes Levente
Bab'Aziz: - Hassan...
- Te asteptam.
Hassan: - Ma asteptai?
B: - Fii un martor al mortii mele.
H: - De ce eu?
- Sunt atat de speriat de moarte.
B: - Exact.
- Si daca i-am spune fatului, in intuneric in burta mamei; "Exista o lume plina de lumina afara, cu munti inalti, cu mari vaste, cu campii ondulate, cu gradini de flori, paraie, cer plin de stele, soare in flacari... si tu, in fata atator miracole, ramai inchis in intuneric."
- Daca el ar sti aceste minuni inainte de a se naste, n-ar crede nimic, ca noi in fata mortii. De aceea ne este frica.
H: - Dar moartea nu poate fi usoara, pentru ca totul se termina.
B: - Cum ar putea moartea sa fie sfarsitul a ceva ce nu are inceput?
- Hassan, fiul meu...
- Nu fi trist in noaptea nuntii mele.
H: - In noaptea nuntii tale?
B: - Da, nunta mea cu eternitatea.
- A sosit timpul...
- Lasa-ma in pace, dar revino mai tarziu si acopera-mi corpul cu nisip.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)