Samsara - Ron Fricke

Filmul - Atlasul Norilor

Întrebarea care se impune e, dacã Dumnezeu a creat lumea, cum stim care lucruri trebuie sã se schimbe, si care ar trebui sã rãmânã sacre si inviolabile?

Credinta, precum frica sau dragostea, este o fortã care trebuie sã fie înteleasã asa cum întelegem teoria relativitãtii, si pricipiile incertitudinii.
Fenomene care determinã cursul vietii noastre.
Ieri, viata mea mergea într-o directie, azi, mergea în alta.
Ieri, credeam cã nu voi face ceea ce am fãcut azi.
Aceste forte, care refac timpul si spatiul, care ne modificã functie de cine dorim sã fim a început cu mult înainte sã ne nastem si va dispãrea mult dupã ce vom muri.
Vietile noastre, alegerile noastre, precum traiectorii cuantice sunt întelese moment de moment. Si fiecare punct de intersectie, fiecare întâlnire, sugereazã o noãua potentialã directie.

Fie ca mortii, sã nu rãmânã morti.
Deschide-ti urechile si nu vor termina sã bolboroseascã.

Pentru o bucatã de carne, îl ai pe Iuda în tine.

Indiferent dacã ne-am nãscut în uter sau recipient, suntem sânge pur.
Pentru a exista trebuie sã fii conceput si astfel, propria cunoastere e posibilã prin ochii altora.
Natura vietii noastre nemuritoare este consecinta faptelor si actiunilor noastre, ce se împletesc pentru eternitate.

Vietile noastre nu ne apartin.
De la nastere, pânã murim suntem legati de altii.
Trecut si prezent.
Si cu fiecare atrocitate sau faptã bunã, ne definim viitorul.

În revelatia ta ai vorbit despre consecintele unei vieti individuale care trece prin eternitate.
Asta înseamnã cã tu crezi în viata de apoi?
Un Rai, un Iad?
Cred cã moartea este doar o usã.
Când una se închide, alta se deschide.
Dacã o persoanã iubitã este în Rai, mi-as imagina o usã deschisã.
Si în spatele ei, l-as gãsi acolo, asteptându-mã.

Orice ati face nu va fi decât o picãturã într-un ocean infinit.
Ce este un ocean, dacã nu o multitudine de picãturi?