Secunda eternă
Totul este să vezi libertatea născându-se,
învăluită în aburii facerii,
să-i auzi scâncetul înţepând cu lumină
secunda eternă,
să-i pipăi carnea începătoare a mugurilor,
totul e să-i simţi respiraţia – pasăre
la primul ei zbor – şi să spui:
minunea se-ntâmplă,
minunea se-ntâmplă...
Clipa desprinderii apelor,
murmurul netemător al secundelor,
ce poate fi mai aproape de sufletul
tânjind după nemărginire?
Credinţa în primăvară
slefuieşte până la sânge;
din oameni ai aşteptării
face eroi.
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu